Carența de fier la femei: Simptome frecvente și teste recomandate de medic

Carența de fier la femei: Simptome frecvente și teste recomandate de medic

Fierul este un mineral indispensabil funcționării normale a organismului, având un rol direct în transportul oxigenului în sânge. Deficitul acestui element apare frecvent în rândul femeilor, în special la cele aflate la vârsta fertilă.

Menstruațiile abundente, sarcina, alimentația dezechilibrată și afecțiunile digestive pot contribui la scăderea nivelului de fier din corp. Lipsa detectării din timp poate duce la anemie feriprivă, o afecțiune care afectează performanța fizică, mentală și imunitatea.

De ce este fierul atât de important pentru femei

Organismul are nevoie de fier pentru producerea hemoglobinei, proteina din celulele roșii care transportă oxigenul către țesuturi. În timpul menstruației, femeile pierd o cantitate variabilă de sânge, iar odată cu acesta și fier. În plus, în timpul sarcinii, necesarul de fier crește pentru a susține dezvoltarea fătului și a placentei.

O alimentație săracă în carne, legume verzi sau alte surse de fier poate agrava problema. De asemenea, anumite afecțiuni digestive precum boala celiacă sau gastrita atrofică pot reduce absorbția fierului din alimente.

Simptome frecvente ale carenței de fier la femei

Lipsa de fier poate evolua lent, iar simptomele pot fi trecute cu vederea sau puse pe seama oboselii cotidiene. Totuși, anumite semne ar trebui să ridice suspiciuni:

  • Oboseală persistentă, chiar și după odihnă
  • Piele palidă sau gălbuie
  • Amețeli și senzație de slăbiciune
  • Dureri de cap frecvente
  • Bătăi accelerate ale inimii sau palpitații
  • Dificultăți de concentrare
  • Unghii fragile sau care se exfoliază ușor
  • Căderea părului în exces
  • Senzația de lipsă de aer la eforturi mici
  • Poftă neobișnuită pentru substanțe nealimentare (pământ, gheață, cretă)

Frecvența și intensitatea acestor simptome variază de la o persoană la alta. Unele femei pot prezenta doar oboseală și paloare, în timp ce altele dezvoltă semne mai severe, cum ar fi tahicardie sau dificultăți respiratorii.

Riscuri asociate cu deficitul netratat de fier

Carența netratată afectează performanțele cognitive, randamentul la locul de muncă și calitatea vieții. În timpul sarcinii, deficitul sever de fier poate duce la greutate mică la naștere sau naștere prematură. Totodată, sistemul imunitar devine mai vulnerabil, iar riscul de infecții crește.

Analize medicale recomandate pentru diagnostic

Pentru a confirma lipsa de fier, medicul va recomanda o serie de teste specifice. Acestea permit nu doar identificarea carenței, ci și diferențierea între o lipsă de fier simplă și o anemie feriprivă avansată.

Analizele utile sunt:

  1. Hemograma completă – evidențiază valorile hemoglobinei, hematocritului și ale numărului de globule roșii.
  2. Fier seric – măsoară nivelul de fier circulant din sânge.
  3. Feritina serică – indică rezervele de fier din organism. Este printre cele mai relevante teste în cazul suspiciunii de carență.
  4. Capacitatea totală de legare a fierului (TIBC) – evaluează capacitatea sângelui de a transporta fierul.
  5. Saturația transferinei – indică proporția de transferină ocupată cu fier. Un procent scăzut sugerează deficit.

În unele cazuri, mai ales dacă anemia nu răspunde la tratament sau se agravează, pot fi recomandate și investigații suplimentare precum analiza sângelui ocult în scaun sau endoscopii, pentru a identifica posibile sângerări interne.

Factori care favorizează apariția carenței de fier

Există situații care cresc semnificativ riscul de epuizare a rezervelor de fier:

  • Menstruații abundente sau neregulate
  • Sarcina și alăptarea, mai ales fără suplimentare alimentară adecvată
  • Diete restrictive sau vegetariene stricte, fără surse de fier ușor absorbabil
  • Afecțiuni gastrointestinale care afectează absorbția (ulcere, boala Crohn, gastrită cu Helicobacter pylori)
  • Donarea frecventă de sânge
  • Sport de performanță sau efort fizic intens

În toate aceste cazuri, monitorizarea periodică a nivelului de fier devine recomandabilă, chiar și în absența unor simptome evidente.

Strategii de prevenție și corecție

Corectarea carenței se poate face prin alimentație și, dacă este necesar, suplimente. Sursele alimentare cele mai bogate în fier sunt:

  • Carnea roșie (vită, ficat)
  • Peștele și fructele de mare
  • Spanacul, broccoli și legumele cu frunze verzi
  • Leguminoasele: linte, năut, fasole
  • Ouăle
  • Fructele uscate: caise, prune, stafide
  • Cerealele integrale fortificate cu fier

Fierul din sursele animale este mai ușor absorbit de organism (fier hem), comparativ cu cel din plante (fier non-hem). Pentru a îmbunătăți absorbția, este indicat consumul de alimente bogate în vitamina C (citrice, ardei gras, roșii) alături de mesele principale.

Cafeaua, ceaiul negru și lactatele consumate în exces pot reduce absorbția fierului dacă sunt ingerate imediat după masă.

Rolul suplimentelor și supravegherea medicală

În cazurile în care alimentația nu este suficientă pentru a restabili nivelul de fier, medicul poate prescrie suplimente sub formă de comprimate, picături sau fiole. Administrarea se face doar sub supraveghere, deoarece excesul de fier poate deveni toxic.

Tratamentul durează între câteva săptămâni și câteva luni, în funcție de severitatea deficitului. În această perioadă, este necesară monitorizarea periodică a analizelor, pentru a evita supradozarea.

Când trebuie solicitat un consult medical

Orice femeie care prezintă simptome persistente de oboseală, amețeli sau paloare ar trebui să discute cu un medic de familie sau un hematolog. Dacă există și menstruații abundente, sarcină sau alte afecțiuni cronice, riscul de carență crește considerabil.

Ignorarea semnelor timp îndelungat poate duce la agravarea stării generale și apariția complicațiilor. Intervenția precoce, bazată pe analize clare și tratament corect, poate readuce nivelul de fier la normal și îmbunătăți semnificativ calitatea vieții.

Close